Gaming events si de ce le fac

Incep prin a spune ca as vrea sa ma tin mai mult de scris.

Sa scot din discutie prima problema: nu pentru bani, asta e clar.

Ma intreaba unii de ce o fac. Sa ma fac inteles atunci.



Trebui sa dam timpul inapoi cu vreo 20+ ani. Eram in adolescenta, ma jucam ca un nebun, Quake, Quake 2 si 3, Starcraft si tot ce iesea in cale cu multiplayer. Avem o retea mare la bloc. Faceam turnee mari, intre noi. Premiul cel mare: my e-pen is bigger than yours. Si cam atat.

Si visam cumva sa ajung pe scena: rock star, american football player, singer. Whatever. Eram pe scena, ma adulau fanii. Visam de mic sa fiu iubit de public.

Dar anii au trecut si sunt iubit doar de logodnica mea. Si nepoata ei. Nici mama nu ma iubeste. Dupa standardele moderne, sunt below average Joe.

Si visele au ramas. Tot ce am avut cand m-am angajat aici, la Tonis Trade, ca trebuie sa le multumesc pentru oportunitate, a fost visul publicului.

Asa ca am zis sa ofer ce eu nu am primit: Recunoasterea publicului.

De ce fac evenimente de gaming?


1. Pentru ca e altceva. Rupe rutina. O rupe bine. Ma obliga ca gandesc vertical, orizontal, diagonal. Si sa invat din greseli. Aici chiar pot sa zic ca invat. Si incerc sa imbunatatesc de la an la an.

2. Pentru ca nu am avut un mentor sa ma ghideze. Si descopar singur lucruri pe care le pot face. Se leaga de partea cu invatatul. Si sper sa fiu un exemplu pentru multi din cei care ma urmaresc. Daca visezi sa faci ceva, fa-o. Nu tine de credinta, de organizare, de nimic. Doar fa lucrul ala. Pune mana pe pix, pe hartie, vezi ce iti trebuie, da-i tare.

3. Pentru gameri: toti acesti copii minunati, care se joaca, care au aceeasi pasiune ca mine, care au trecut prin furci caudine, s-au ascuns la un moment dat, care petrec ore sa invete o rutine mecanica, ca apoi sa o bata, sa o faca praf, tandari. Si sunt multi buni la ceea ce fac. Cum se joaca etc. Si descopera, ca si mine, cum sa depaseasca limite fizice, virtuale. Nu e bun pc-ul? Da-i un overclock, schimba componenta aia etc. Si vor sa reuseasca. Dovada ca invata sa foloseasca live streaming. Nu e din cale afara sa faci astea. E munca. Dar nu o vede, nu o intelege mamaia. De-aia fura aia la putere. Ca o fac prin live stream, si mamaia asteapta la TV, cu lag si inregistrare.

4. Pentru oamenii minunati care au avut incredere in mine. La un moment dat trebuie neaparat sa le rasplatesti increderea. Trebuie. Au crezut in tine. Crede si tu in tine.

5. Pentru public. Pentru ca merita rasplatit. Orele intregi de privit, de stat acolo. Nu a avut curajul sa se bage, dar vrea sa faca parte. Pentru ca toti vrem sa ne simtim intregi. Ai cum cand vii la un eveniment de gaming. Vorbesti limba asta, o intelegi, nu te simti exclus.

Gamingul e peste tot. Jocuri de cuvinte, jocuri de putere, jocuri intre prieteni si iubiti. Jucatul a ridicat imperii si le-a si daramat.


Fac lucrul asta pentru ca ma ajuta sa nu ma mai simt gol pe interior. Si cred ca toti ne simtim asa uneori. Asa ca stai linistita, Constanta. Eu inca simt ca voi realiza ceva pentru voi. Nu ma las pana nu umplu Mamaia de gameri, vara, pe caldura torida. Vreau sa le arat astora cum se face treaba.




Dedicat logodnicei mele, Georgiana. Fac totul ca sa umple golurile din viata noastra.



Image credits: B29 Photography and events, adica Georgiana si cu mine. Nebunia noastra.
https://www.facebook.com/b29.ro/

Despre scoala

La final de seara, scriu despre scoala.

Sunt usor ametit de un pahar de vin, stau intr-o camera mica cu viitoarea mea sotie si ma gandesc...

Ce plm am facut cu anii de scoala? Contemplez efortul depus ani de zile intr-o directie. Preferam sa imi gasesc locul in viata, decat in banca de scoala.

Ce am facut cu tonele de ore de romana, de tocit de frica ca sa o multumesc pe vita incaltata Nenciu. "Ghita, in picioare! Spune lectia!" cu tonul ei pedantic. Cu tonul ei de pedaGoanca. Cu prajiturile intinse pe masa, rontaia in continuu, asculta lectia invatata peste seara, zi, noapte, weekend, ma asculta atent ca un pesedist pe protestatari si acum spunea "Stai jos! Sase! Sase! Nu ai invatat lectia! Stai jos, Ghita!".

Ce am invatat?

Frica.  De esec, de a mai avea curaj sa ridici mana ca daca nu erai buni luai nota mica, frica de profesor, frica de cine stie ce.

O frica irationala care ulterior s-a transformat, ascuns. Si culmea, toti suferim. Pentru ca daca cumva, Doamne fereste, puti la sosete la o materie, gata, coaie, ti-ai futut norocul in viata.

Si vad multi copiii din aia "ratati" care si-au gasit scopul in viata ca si-au bagat picioarele in mizeria intitulata scoala.


Dar ce am invatat din Scoala? Aia a vietii.

Ca frica e buna. Te duce spre dezgust si pana la urma inveti sa nu iti mai fie frica si sa iti bagi picioarele si sa traiesc cu consecintele.

Si acum o vad pe strada si nici macar nu o salut, nu mi-e frica de ea si nici nu ii port respect.

Si asta e doar un exemplu care ma apasa.


Suntem fiinte ale frici, dar putem alege ce sa facem cu ea.



Sunt lectii ascunse in randurile mele. Si pleaca de la cuvintele Oliviei, nu stie ce vrea sa faca in viata, dar scoala nu o ajuta. O incurca. Pentru ca si ea are o Nenciu. Si vor mai urma.

Tech and Gaming Fest - Din perspectiva unui organizator

A venit, l-am facut, a trecut.

Tech & Gaming fest la Vivo Constanta. Facut de mine. Cu ajutorul unor oameni minunati care au nebunia sa creada in mine. Georgi, Traian, Irina, Mitu, Simona si Alina, Madalina, Marius si Emilian, Simona si Mara. Cu niste branduri, nene, cu responsabilitatea de a face treaba sa iasa bine: Acer, Epson, TP-Link, B29 si Tonis Trade.

Dar cum s-a simtit? Si cine sunt?

Sa incepem prin cine cred eu ca sunt. As avea curajul sa spun ca sunt simplu. Pana acum 2 ani, caram bani si ma plimbam cu blindata. Aveam doar o pasiune, IT-ul si tot ce tine de IT. De mic am avut placerea sa imi bag nasul in calculatoare, sa le desfac, curat, instalez piese noi, Windows, overclock. Si sa ma joc. Mult. Si de-asta am dezvoltat multe prietenii.

Iar acum 1 an de zile, un om unic, Costin sau Celmaitarero de pe forum m-a propus pentru un post in compania unde lucrez. Si de aici pana la Tech & Gaming a fost un iures. Am cunoscut oameni noi, am vazut si partea urata a IT-ului. dar am gustat si partea de evenimente.

Deci, cum s-a simtit?

Totul incepe cu o idee, un vis. Un telefon, 2-3 intalniri si mult entuziasm. Si iti schitezi planul si te tii de el. Stiti ce se spune, ca Dumnezeu rade la planurile noastre. Rade fiindca nu ne tinem de ele. Nu sfintim locul.

Spider pe pozitie noaptea la ora 1.

Si apoi vine munca. Multa munca. Flyere, mesaj, regulamente, munca fizica, munca de infrastructura, mult ras, multi nervi la incapacitatea unor oameni in pozitii de sus sa faca ceva( sau rea vointa), iar mult ras, alergat cu masini pe ceata, multe glume si bucuria de a revedea pe cei mai sus mentionati.

Apoi vine seara dinaintea evenimentului. Si dai emotii, si griji si frica. Cata frica! Si te gandesti: m-am intins prea tare, am facut bine? Si vezi prima geana de lumina. Si scuturi frica si indoiala, te dai jos din pat, te imbraci si calci increzator. Atatia oameni cred in tine. Fa-o bine!

Dam startul si te uiti in jur. Peste 100 de oameni la 10 dimineata. La 12 nu mai loc sa arunci un chibrit. Start meciuri, emotie, stres pe concurenti. Si te duci si la celelalte standuri. Merge treaba? Florin e ok? Radu are timp de o tigara? E hartie la imprimanta? Sunt oameni la TP-Link. O mica problema: trebuie luata o decizie rapid. Si sari de la una alta. E acolo ceva in mine, ma simt bine. Energia oamenilor si fericirea lor de a vedea si de a face parte din asa ceva e molipsitoare.

Orele trec, uiti sa mananci, nu bei apa, sunt ragusit, de abia vorbesc, dar nu ma las. Trag in continuare. Si se inchide prima zi. Si nu stiu ce sa simt. Totul este nebunie.

Duminica incepem mai devreme. Nu stiu daca am dormit 2 ore legat. La fel, scutur neincrederea, dai pe gat cafeaua, baga Trachisan. Da-i, nene! Nu e timp de zabovit.

Si nu il termin duminica. La dracu'! Doar ca nu am atins in program. Dar baietii astia chiar au jucat. Toate echipele. Genial, frate! Baieti de baieti! Toti. De-asta imi plac mie gamerii. Nu conteaza cine lupa mea esti. Joci LoL, CS:GO, Diablo sau mai stiu eu ce, vorbesti o limba, ai o experienta, o pasiune. Ai suflet! Exact cum era in anii '90 cu rockerii si rapperii. Fix la fel. O experienta de viata, un loc unde toti putem fi ce dorim.

Dar il termin o saptamana mai tarziu. Si chem si lumea la un bar la Schnell. Sa vadem semifinala. Asta in timp ce in timpul zilei eram la munca. Si duminica la fel. De la munca da-i si vezi meciuri. Nu ma las. Puneam modem 3G si tot vedeam cum fac baietii astia. Si se joaca. Pe bune. Cu tot ce trebuie. Chiar daca de acasa. Si se termina. Bum! Gata! Nu stiu ce sa simt. Intre timp, la munca, toti s-au cacat pe mine. Deh, vreau sa ies in fata. Asta nu-mi place. Lumea nu intelege. Traieste in frica. Nu vreau sa ies in plm in fata, dar cineva trebuie sa si-o asume. Cineva trebuie sa aiba curaj sau nebunie sa faca ceva. Fac eu, ba. Numai sa nu mai spuneti ca vreau sa ies in fata.

O fac pentru oamenii astia minunati. Sa fie clar. O fac pentru oamenii din echipe, pentru aia de acasa care se viseaza pe scena si vor sa fie profesionisti. O fac pentru emotie si energie. O fac pentru spirit. O fac pentru Georgi. O fac pentru Traian si Irina de la Acer, pentru Alina si Simona de la Epson, pentru Mara, Sarmis, Simona si echipa de la TP-Link. O fac pentru Mitu, pentru George de la Bucuresti care nu a putut veni, o fac pentru Madalina si pentru Magda de la Tonis. O fac pentru Marius si pentru Emilian de la Vivo. 

Si o fac si pentru mine. ca ma face fericit.

PS Irina, iti multumesc ca ai crezut in mine.

Primul weekend de primavara

Dupa frigul si ninsoare din luna ianuarie, mai precis spre final de luna, iata ca se arata si zile de speranta si caldura. Astept primavara sa vina pentru aerul ei cald.

La plimbare pe ponton

Am inceput cu o plimbare pe pontonul din Mamaia. Nu l-am prins inghetat, dar l-am prins la fel de populat ca in vara. Desi era innourat si putina ceata, vantul adia usor si era o placere sa simti aerul curat al marii.

De asemenea, am asistat fascinat la doua cupluri cum incercau sa surprinda maiestoasa saritura a unui Gigel in aer. Cu burst photo prezenta in mai toate telefoanele moderne(si nu umblau cu chestii ieftine), ei se chinuiau cu single shot. "Sar la 3! 1... 2... 3...!" Poc facu scandura si click aparatele foto. Sunt sigur ca Gigel are foto foarte artistice cu el intr-un picior.

Pontonul Mamaia

Ceata usoara din aer

Rămășițele frigului

Silhouttes

Duminica a fost cald! Zi veritabila de primavara. Ca tot Constanteanul, am iesit la plimbare pe faleza. Eu, Georgi si jumatate de oras... Pozele vorbesc de la sine, asa ca eu acum o sa tac.

Harbor

The Moon was also present

Buncarul de sub Cazino

Cacastori la masa

Si meduzele se plimbau

Portul turistic Tomis

Un "tango" mult prea delicat

Dar nu are nici o treaba cu dansul.

Cum reiei si cum refaci ce ai lasat prada focului, arogantei si naturii umane? Cum refaci o linie de legatura? Nu stiu daca se pune problema de incredere, dar se pune problema de reticenta.


Cumva am ajuns omul negru indirect, si asta poate fiindca mi-a lipsit curajul sa spun lucrurilor pe nume. Dar am curajul sa recunosc ca am gresit, si am curajul sa ridic privirea din podea in speranta ca voi avea iar privilegiul unor prezente selecte.

Deci, cum repari? Sau merita reparat?

Gandurile unei zile de luni

Luni... Aceasta zi minunata a saptamanii. Habar nu am de ce ma trezesc luni uneori.

In special in lunea asta. Am asistat la doua procese de omor calificat. Am observat cum lumea nu pretuieste informatile personale si cum unii magistrati si magistrate dau dovada de o nesimtire iesita din comun.


Si cu toate astea nu imi pot scoate din cap dorinta unuia din cei doi acuzati de omor de a iesi din arestul preventiv. El nu este un pericol pentru societate. Doar l-a omorat pe unul ca i-a baut un sfert de pahar de bere. Cu o coada de matura, lovituri in plex si genunchi in fata. Saracutul nu se simte bine la puscarie ca sunt oameni violenti.


Dar eu, ar trebui sa ma simt in siguranta cu unul ca el liber?

Capul de perete

Aceasta actiune necesara pentru repornirea sistemului neuronal.


Ma uit pe blogul meu si imi dau seama cat de nesimtit am fost ca nu m-am tinut de el. Imi placea mai mult de cel care scria atunci, decat de cel de acum.


Ma duc sa ma dau cu capul de un perete, poate imi revin.

Ma simt pierdut

Ma trezesc in fiecare dimineata si pornesc PC-ul, ca sa imi beau cafeaua in timp ce butonez si navighez pe internet. O rutina comuna a multora zic eu.

Si ma simt pierdut ca simt ca lipseste ceva. Si nu stiu ce sa caut, nu stiu ce vreau sa gasesc. Intru pe facebook, si gasesc numai mesaje despre inima, dragoste si mai stiu eu ce. Obositoare. Si vreau sa ascult ceva, dar gasesc doar melodii ce suna comun, lipsit de substanta sau mesaj. Rar mai gasesc ceva ce merita reascultat, dar pana si alea palesc.

Si zilele astea am regasit melodii din adolescenta mea. Marilyn Manson, System of a Down etc. Acele trupe numite sataniste, rebele sau mai stiu eu ce. Dar de fapt mesajul lor este veridic si deranjeaza. Si ma regasesc iar.


Observ ca muzica din ziua de azi e filtrata puternic si larg raspandita cea cu un mesaj comun, social acceptat, ridicat la rang de lege necesara pentru ziua de azi. Nu ne mai acceptam conditia fiindca domnita din melodie spune ca noi trebuie sa fim frumosi, la moda si "rebeli". Dar parca suntem toti prea la fel. Nu mai suntem originali, nu mai suntem noi.

Daca cineva ar intreba...

Care este cea mai buna calitate a ta, ce ai raspunde?


Eu as spune ca pot sa iert.

Nu am mai scris.

Si nu o fac. Desi ar trebui. Pentru ca atunci cand scriu sunt cine vreau eu sa fiu, pot experimenta si ma pot juca cu realitatea. E cel mai puternic instrument pe care il am. Imi pare rau ca nu o fac mai des.

 Dar problema e ca nu stiu ce vreau sa scriu. Sau poate ca nu sunt consecvent. Imi tin de multe ori gandurile pentru tine, nu le exprim si implicit nu invat nimic. Nu ma bucur de experiente noi, nu cunosc critici noi. Se apropie inca un final de an.

 Si vreau sa imi promit ca macar in fiecare zi voi asterne un gand despre ceva, aici. In speranta ca mai sunt oameni care citesc sau care vor pur si simplu sa vada ca nu sunt singuri, ca nu doar ei gandesc asa.

Final de drum

Am ajuns la inca un final de drum, inca unul din cele prea dese ale ultimelor luni.
Nevoia, nevoi si tot ce tine de nevoie/nevoi te imping sa accepti chestii care in mod normal nu ar trebui acceptate.

Practic, am acceptat sa ma "vand" fara nimic, iar acum, la acest final de drum, nu am nimic. Ce e mai rau, pretentii inca exista. Prostia mea. Pacatul si greutatile vremurilor in care traim.

Si unii au tupeu sa zica ca generatia lor a facut si a dres, cand generatia lor imi mototoleste tineretea si o arunca la gropa comuna a mortilor.


Multumesc!

Cand ai nevoie de ajutor

Cand ai nevoie de ajutor, financiar, moral etc., incepi sa intrebi in stanga si in dreapta, cine ti-l poate oferi. Pana la urma de-aia ai nevoie de ajutor

In cazul meu, surpriza! Nimeni! Dap! Exact! Nu investiti in tineri ca ei nu reprezinta nimic. Investiti in cretini si tampiti, cei care nu au facut nimic cu viata lor si distrugeti in acest proces viata altora!

Ce fericire pe capul tau sa ai nevoi, sa fii tanar, de abia sa te descurci si cand ceri ajutorul sa fi refuzat( urat, frumos, nu conteaza).

Si pe aceasta cale multumesc si cretinului de la inceput de an care nu are minimul de demnitate sa dea dovada de umanitate.

Din acest moment, declar oficial ca nu mai ajut nici pe dracu, nu mai raspund la nici o intrebare fara sa fiu rasplatit, financiar sau moral.

Axiome

1. Vin A(pocalipsa)legerile Electorale din 2012. Guvernul care ne conduce acum va da iar drumul la bani, si 50% din masa totala a vontatilor isi va da iar acordul ca astia sa ne conduca...

2. Nu ne vom schimba niciodata. Prostul gust, mizeria umana si decadenta ne sunt native, apar in codul genetic. Suntem urmasii romanilor. Mare popor, mare civilizatie, dar decadent. Asa si noi. Doar ca nu sunt mari. Si nici civilizati. Si nici nu avem conducere sau lideri care sa ne tina in frau.

3. Ne meritam liderii si pe cei care ne conduc tara si ne meritam soarta.

4. 5 ani si se duce dracu' de tot Romania. Vom pierde si ceva teritorii, demnitatea va fi la pamant si ne va fi frica sa iesim pe strada. Deja ne e, dar ni se va cere taxa de protectie de la iesirea din bloc.

5. Statul exista doar sa ia de la tine si sa ii protejeze pe aia care au privilegii( aka minoritati, partenerii de afaceri ai celor care conduc statul si orice alt corupt).

6. Cand am inceput reforma in stat, nu ne-am uitat la nevoile noastre. Am remodelat statul dupa concepte democratice, europene, moderne pe o societate incapabila sa se guverneze singura si pe o economie fantoma.

Nu mai cred...

Nu mai cred in nimic. Incep sa desconsider tot. Inclusiv pe mine! Daca oamenii dezamagesc, eu dezamagesc, atunci de ce nu sa incep sa desconsider tot. Iau totul la bani marunti. Cam asa trebuie.

Ca sa ne aducem minte ce stim, ca sa regretam, ca sa invatam!

Primul lucru in care nu am mai crezut a fost Dumnezeu. Da, primul lucru in care incepem sa ne pierdem credinta( pacatosii naibii ce suntem). Apoi pierzi credinta in familie, in cei din jur si continui pana nu iti mai ramane nimic in care sa crezi.

Si apoi se intampla minunea. Pui mana pe ceva, atingi vreun obiect, ceva, faci un lucru, cat de minor si iti dai seama ca de fapt totul e in tine. Si incepi iar sa crezi.




E ca si credinta mea in pace. Cred in pace, dar pentru ea tre sa purtam niste razboaie. E vorba de presiune, de durere etc. Tre' sa porti un razboi cu tine ca sa ai pace iar.

Microlab Solo 7: Tunul Howitzer al sunetului pentru PC

Dupa cum spuneam in postul trecut, am cautat un nou sistem de sunet. Dupa o lunga perioada de studiu si analiza, m-am decis asupra modelului Microlab Solo 7. Un sistem 2.0, stereo, cu amplificare interna, pozitionat in sectorul mid spre high end.

Am studiat intens piata la acelasi nivel financiar si nu mai doream ceva care sa includa subwoofer si sateliti, in general lipsind un spectru de sunet destul de mare. Asa ca am mers pe acest model, full range speakers.

Doua turnuri medii cu un tweeter dome din matase de 1" si doua woofere de 6,5. Este un sistem cvasi pe 3 cai, si spun cvasi pentru ca cele doua difuzoare de 6,5" sunt legate impreuna. Dar asta nu este un dezavantaj. Puterea nominala a celor doua boxe este de 55 watti/boxa si 90 de decibeli debitati. Asta inseamna ca in camera mea de pana la 12 mp nu pot da mai sus de jumatate din volum pentru ca trebuie sa ies din cauza puterii sunetului. De asemenea, potentiometrul de volum este pe partea dreapta-sus a boxei dreapta. O chestie foarte interesanta este ca pana la jumatate din volum, potentiometrul merge lejer, dar dupa jumatate apare o rezistenta a miscarii circulare a potentiometrului. Si pe buna dreptate. You have to hear these babies to believe them!!

Btw, potentiometrele de bass si inalte se afla pe spatele boxei dreapta. Reglajele mele actuale sunt astfel: full bass, inalte la jumatate, iar egalizatorul din pc este flat. Pur si simplu nu mai am nevoie de reglaje din calculator pentru sunet.


Un pic despre sistemul audio Solo 7. Este un sistem audio 2.0, cu o fidelitate peste medie, cu conectica pentru calculator. In proiectarea difuzoarelor si a amplificatorului ar fi fost implicat Peter Larsen, fost inginer de sunet de la JBL asa ca si asta ar putea fi o dovada clara a calitatii de care dau dovada boxele. Dimensiunile lor 56 cm inaltime, 23cm latime si 30cm adancime. Boxele sunt alcatuite din lemn, greutate intregului pachet este de 23 de kg!!!! As putea spune ca boxa dreapta, unde se regaseste amplificatorul, are cam 12 kg, restul de 11 fiind regasite la cel stang. Repet faptul ca este un sistem pentru calculator, deoarece sunt unii care argumenteaza ca cele mai bune sisteme audio sunt compuse din amplificator si boxe separate. Corect, dar asta inseamna si o investitie mai mare in placa de sunet, ca sa nu mai vorbim de pretul unui astfel de sistem. Asa ca pentru cine doreste un sunet excelent pentru calculator, Microlab Solo 7 este perfect, inclusiv ca pret.





















Sa vorbim putin despre sunet. Inaltele sunt cristaline, clare, precise, puternice. Tweeterul dome din matase isi face treaba foarte bine, dar atentie! Daca nu aveti grija cum manevrati boxele dupa cele despachetati si eliminati protectia lui, puteti sa il infundati si sa il stricati.

Mediile si frecventele joase sunt prezente clar, percusiv, definit. Spectrul de sunet incepe de la 60hz si urca pana la 20.000 hz.Revenindla bass, este genul de bass pe care il auzi si care iti infunda urechile, poate chiar mai mult. Dar pentru cei care sunt dependenti de bass, sistemul i-ar putea dezamagi. Dar eu spun atat: este mai mult decat multumitor bass-ul! Puteti sa ii intrebati pe vecinii mei, daca vreti. :D

In muzica sistemul este criminal!! Iti dai seama de cat de bine este codificata o melodie cu acest sistem, iar melodiile .flac se aud demential. Puterea sunetului este de asemenea mai mult decat poti duce intr-o camera de bloc. Ai putea da o petrecere cu el, fara sa il fortezi. Este genul de sistem care iti deschide sunetul pentru mai mult, iar asta ma sperie! Insa pentru calculator este arhi-suficient! How about those HI-FI's?!

In filme, in special cele dvdrip de pana in 800 de mega nu s-a auzit foarte bine, dar in cele care au codeci de sunet mai buni, pot sa zic ca ma simteam ca in cinema, iar intr-un sample HD, ei bine, cine vrea, tre' sa vina sa le asculte... Pe mine m-au lasat masca.

Stim ca in prezent, jocurile pot folosi tehnologia 5.1 pentru un sunet cat mai precis, dar cu Solo 7 nu pierzi nimic. Absolut nimic. Detalile sonore sunt excelente, pozitionarea la fel. Chiar nu pierzi nimic. Chiar si in surdina, sunetul este exceptional.


Pozitionarea boxelor conteaza si ea. Una este imediat langa birou, dreapta, pentru ca am potentiometrul de volum langa, iar stanga in coltul opus al camerei. Exista si un model cu telecomanda, botezat Solo 7C, dar nu l-am gasit. Nu cred ca m-ar fi avantajat foarte mult telecomanda, deoarece boxa dreapta in general va sta aproape de calculator, fiind necesara conectarea ei la calculator(pentru cei cu mai mult spatiu, recomand 7C, un cablu jack-to-RCA mai lung si let the music play). Eu in momentul de fata le-am pozitionat pe niste vechi scaune de lemn, inalte de 30 cm. Sunetul s-a schimbat fata de momentul cand erau pozitionate pe podea. Bassul a devenit mai percursiv, mai precis.

In final, nu pot spune decat atat: SUNT BEST BUY! Nu cred ca poti gasi ceva mai bun la banii astia, nou, 2.0 si cu o calitate peste medie, exceptionala in comparatie cu alte modele si alti producatori. Asa ca daca va ganditi sa va cumparati un sistem de sunet si nu va aruncati in sus de bucurie la ideea de a pune un 5.1 in camera si sa intindeti o droaie de fire, va recomand cu toata caldura sistemul Microlab Solo 7. Sunetul si calitatea nu va vor dezamagi. Si daca nu ma credeti pe cuvant, intrebati-mi vecini!

Solutie de buget pentru sunet Microlab M-820

Sunetul, si implicit muzica, trezesc in oameni sentimente si emotii care ne motiveaza, enerveaza, trezesc etc. Iar cel mai important din ecutia celor doua este sunetul. Sistemul audio este foarte important. Dar ce ne facem cand nu avem bani foarte multi pentru ceva dedicat? Cautam alternative.

Acum 1 an si jumatate am cautat si eu alternativa la vechiul sistem audio si am gasit-o in Microlab M-820. Sistem audio 2.1, nu costisitor. In gandul meu ziceam ca e ceva pentru o perioada scurta pana iau ceva mai "sanatos". Dar sunetul m-a surprins placut de tot. Percursivitatea bass-ului, dat de wooferul cu sistem de reflex, incinta din lemn si difuzor de 5,25" m-a facut sa regandesc total parerea despre banii investiti.



Dupa scurta descriere a wooferului, sa trecem la sateliti, 2, cu incinta din plastic, cu difuzoare de 2,5" (inci sau aproape 6 cm si jumatate) conectati la woofer, unde se afla statia, printr-un cablu RCA. Prezenta lor este notabila, dar nu pregnanta. Inaltele nu sunt chiar asa de bine definite, dar se rezolva usor situatia prin setarea inaltelor din egalizator la un nivel mai ridicat. Cablurile nu sunt foarte lungi, ceea ce inseamna ca nu putem sa ii intindem unde dorim in camera, dar nici nu trebuie, fiindca puterea maxima a sistemului nu depaseste 40W rms si probabil vreo 80 de db. Este un sistem de birou, unde sunetul trebuie sa fie prezent, accesibil. Ca veni vorba de watti, satelitii au cam 5 watti fiecare, puterea maxima fiind de 8.

Revenind la woofer, acesta are o putere maxima de 24W, dar sunt suficienti pentru o camera de pana in 15 mp si o auditie buna. Materialele folosite sunt calitative, constructia este solida. Fidelitate este buna, dar nu exceptionala, totusi depasind alte sisteme audio pe care eu le-am ascultat, mai ales in zona sa de pret. Tranteste si o placa de sunet buna si se schimba situatia foarte mult.


Volumul poate fi setat din telecomanda pe fir cu care acesta vine si un sunt prezente o intrare si o iesire pentru casti, ceea ce usureaza munca celui care seara nu vrea sa deranjeze vecinii. Sistemul incepe sa distorsioneze de la 70% in sus, dar prin cateva reglaje ale bass-ului se poate duce la maxim. Potentiometrul pentru bass este amplasat in spatele subwooferului, iar daca il plasezi undeva pe sub birou, asta poate ingreuna uneori reducerea sau accentuarea bass-ului, dar poti lasa sistemul la un excelent 60%, treapta la care bass-ul isi face simtita prezenta la volum ridicat si nici nu deranjeaza seara.

Per total este un sistem audio de PC reusit, mai ales ca nu trebuie sa dai foarte multi bani din buzunar, iar cine nu este pretentios, va descoperi in el un best-buy! Se descurca bine in filme, jocuri si muzica, ceea ce nu dezamageste intentia firmei constructoare, care a vrut un sistem multimedia ieftin si bun!

Sa recapitulam:

Este un sistem 2.1, cu o putere totala de 40W si 75db, raspuns in frecventa de 20-20000hz. Difuzor de bass de 5,25" cu incinta reflex si doua difuzoare de 2,5" in carcase de plastic la sateliti.

Intr-un an si jumatate cat l-am folosit mi-a deschis apetitul pentru o calitate mai buna a sunetului si a fost motivul pentru care m-am orientat spre melodii cu bitrate cat mai mare, pentru un sunet cat mai precis si curat.

Il recomand tuturor celor care nu au mult spatiu pentru un sistem audio si nici nu vor sa intinda o caruta de fire. Eu oricum un sunt fan 5.1, sunt fan 2.0 sau 2.1.

Complete overhaul....

De acum inainte voi scrie pe blog despre pasiunea mea pentru IT, tehnologie si tot ce intra in spectrul acesta!


Urmeaza un review la doua siteme audio, ghiduri despre ce sa cumperi cand vine vorba de un calculator si multe altele.

Crunta lupta cu sinele

Iata cum scriu iar. Nici un stiu daca citeste cineva. Cui ii mai pasa oricum? sunt idei personale pana la urma.

Crunta lupta cu sinele... sau sacrificiile si deciziile pe care trebuie si poate nu vrei sa le iei. Cand totul iti zice nu.... ce faci? continui? de amorul artei? din nevoi care mai de care mai idioate? sau te retragi si speri sa gasesti acel ceva care iti spune da?


Iata ca nici eu nu stiu ce sa fac. un timp de reflexie...

Perfiditatea CV-urilor

Vreau ceva de munca... mult mai rentabil atat pe termen scurt cat si lung. Dupa o caruta de cv-uri depuse si cateva interviuri care m-au lasat oarecum sec si trist(cum dracu si-au facut unii afaceri cand nu ii vad in stare sa treaca strada?!) am inceput sa imi dau seama ca de fapt cv-urile sunt perfide. de ce? pentru ca te depersonalizeaza destul de mult si totul se rezuma la strict ceea ce poti prezenta. degeaba ai o personalitate care ii poate face pe toti sa stea in jurul tau. si asta pentru ca cv-ul nu emana asa ceva.

Acum intr-adevar este vina mea pentru CV-ul meu, dar cu toate astea, mai ales la vreo doua interviuri recente, incep sa imi dau seama ca daca esti mai energic ca "sefu" s-ar putea foarte bine sa nu iei jobul.

Luni, cu durere de cap

Ma doare capul! dar nu in stilul ala. simt presiune din interior spre exterior, mai ales la sinusuri. Si de parca nu ar fi de ajuns imi joaca si tineretea prin fata ochilor...

Pe fundal ascult spike- scandal


futu-i criza masii si ma &^#%$ pe aia care cred ca prin viata putem trece doar uitandu-ne la ei cum cheltuie banii pe care ii fac pe ideile tale. Daca ma intreaba careva prin commenturi despre cine e vorba dau si nume. si ii dau si chei pe tabla si ciocane in parbriz.

Mama! Ce ma doare capul...